Publicul tocmai a fost șocat de profunde condoleanțe. Expert culinar și jurnalist senior, Bondan H. Winarno, a murit la vârsta de 67 de ani la 09.05 WIB, miercuri, 29 noiembrie 2017. Prezentator și observator al lumii culinare, care este renumit pentru jargonul distinctiv "Pokok'e maknyusss!" care, par mereu sănătoși, prietenoși și vesele.
Comportamentul lui i-a făcut pe toată lumea să nu creadă că a fost diagnosticat cu anevrism de aortă din 2005. Citând un articol scris pe Jalansutra Facebook Group, Bondan Winarno a suferit 2 intervenții chirurgicale simultan pe 27 septembrie 2017, și anume operație de înlocuire a valvei aortice și intervenție chirurgicală aortică. care este dilatat. Mulți oameni s-au rugat pentru recuperarea lui după operație, dar soarta a spus altceva.
Deci, ce este un anevrism de aortă? Consultați următoarea explicație pentru a afla despre cauzele, simptomele, tratamentele și stilurile de viață recomandate dacă sunteți diagnosticat cu o boală care atacă cele mai mari vase de sânge ale corpului.
Citește și: Cauzele atacului de cord și diferența cu insuficiența cardiacă
Recunoașterea anevrismelor aortice
Anevrismul de aortă este o slăbire și proeminență a peretelui aortic din cauza tensiunii arteriale crescute sau întărirea arterelor (ateroscleroză). Aorta este cunoscută pentru că transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către toate părțile corpului.
Deși aorta lucrează mereu din greu și durabil, dar există momente în care peretele aortic poate slăbi și ieși în afară, declanșând astfel anevrism aortic. Această boală poate provoca scurgeri care vărsă sânge în organism. În unele stadii acute, boala anevrismului de aortă poate provoca spargerea aortei. Dacă aorta sparge, va declanșa sângerări grave, atac de cord, leziuni renale, accident vascular cerebral și chiar moarte.
În general, peretele aortic este foarte elastic, după cum raportează cardiosmart.org. Se poate întinde și apoi se micșorează la nevoie, pentru a se adapta fluxului sanguin. Dar în unele probleme medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială și ateroscleroza, această elasticitate slăbește și pereții arterelor. Această slăbire a pereților arterelor poate fi experimentată pe măsură ce corpul îmbătrânește.
Citește și: 8 factori de risc care provoacă atacul de cord
Tipuri de anevrism aortic
Raportat de la webmd.comExistă 2 tipuri de anevrisme aortice și anume:
- Anevrism de aortă abdominală. Acesta este cel mai frecvent tip de anevrism de aortă. Proeminența peretelui aortic are loc în zona abdominală.
- Anevrism de aortă toracică În această afecțiune, peretele aortic slăbește în torace.
Citește și: Sfaturi pentru menținerea sănătății inimii
Cauzele anevrismului aortic
Anevrismele de aortă abdominală și toracică au o serie de cauze, inclusiv:
- Întărirea arterelor (ateroscleroză). Ateroscleroza este inflamația vaselor de sânge umane cauzată de formarea plăcilor ateromatoase. Placa, care provine din colesterol, se lipește de pereții vaselor de sânge și le slăbește. Se crede că ateroscleroza provoacă modificări ale căptușelii pereților arterelor, care pot afecta fluxul de oxigen și nutrienți către țesuturile peretelui aortic. Leziunile tisulare rezultate pot duce la dezvoltarea unui anevrism. Pe lângă faptul că este cauza principală a anevrismelor de aortă, ateroscleroza provoacă adesea boli de inimă și atacuri de cord.
- Tulburări genetice. Susceptibilitatea apare la persoanele care au sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos sau alte boli moștenite.
- Îmbătrânirea aortică în mod natural. Pe măsură ce aorta devine mai puțin elastică și rigidă odată cu vârsta, crește riscul de a dezvolta un anevrism de aortă abdominală.
- Infecțiile precum sifilisul și endocardita, precum și infecțiile mucoasei inimii, pot provoca anevrisme.
- O lovitură puternică în piept sau abdomen sau un accident de circulație mortal poate afecta aorta.
- Inflamația aortei poate slăbi peretele aortic.
- Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială poate pune presiune pe peretele aortic. Dacă este lăsată ani de zile, această presiune poate declanșa dilatarea pereților vaselor de sânge.
- Diabet acut. Diabetul necontrolat poate declanșa și agrava starea de ateroscleroză precoce, dăunând astfel vasele de sânge și slăbindu-le.
Cine este expus riscului de anevrism aortic?
Există mai multe persoane tipice care sunt mai expuse riscului de a dezvolta un anevrism de aortă, inclusiv:
- Peste 65 de ani.
- Om.
- Fumător.
- Ai hipertensiune arterială.
- Există antecedente de anevrism de aortă în familia nucleară, cum ar fi părinții, frații sau surorile.
Anevrismul de aortă abdominală este de 5 ori mai frecvent la bărbați decât la femei. În plus, prin cercetări care au implicat 100 de persoane, se știe că anevrismele de aortă apar la aproximativ 3 până la 9 persoane cu vârsta peste 50 de ani.
Simptomele anevrismului aortic
În general, persoanele care suferă de anevrisme de aortă, în special anevrisme de aortă toracică care atacă zona toracică, nu prezintă simptome precoce. Dar simptomele încep să fie detectate dacă anevrismul devine mai mare și pune presiune asupra organelor din jur. Dacă un anevrism de aortă izbucnește sau se rupe brusc, pacientul va experimenta durere severă, o scădere extremă a tensiunii arteriale și semne de șoc. Fără tratament medical imediat, poate duce la moarte. Iată câteva dintre simptomele care pot fi recunoscute într-un anevrism de aortă.
Anevrism de aortă abdominală
- Dureri de stomac. Cel mai frecvent simptom al unui anevrism de aortă abdominală este durerea abdominală sau disconfortul care vine și dispare sau devine constantă.
- Durere în piept, abdomen, partea inferioară a spatelui sau pelvis (deasupra rinichilor), care iradiază uneori în zona inghinală, fese sau picioare. Durerea poate fi intensă, pulsantă și poate dura ore sau zile. Durerea abdominală este în general neafectată de mișcarea corpului.
- O senzație de pulsație în stomac.
- Simptome de „picioare reci” sau degete negre albăstrui. Această afecțiune este predispusă să apară dacă un anevrism de aortă abdominală produce un cheag de sânge care se rupe și blochează fluxul de sânge către picior.
- Febră urmată de scădere drastică în greutate. Această indicație este de obicei asociată cu un anevrism inflamator de aortă.
Anevrism de aortă toracică
- Dureri în piept. În general, cel mai frecvent simptom este descris ca o durere foarte înjunghiătoare.
- Dureri de spate.
- Tuse sau dificultăți de respirație dacă anevrismul se află în zona plămânilor.
- Răguşeală.
- Dificultate sau durere la înghițire.
- Simptomele unui anevrism de aortă sunt similare cu cele ale altor probleme care provoacă dureri în piept sau abdominale, cum ar fi boala coronariană, refluxul gastroesofagian (GERD) și boala ulcerului peptic.
Medicamente și modificări ale stilului de viață care trebuie făcute după diagnostic
Când o persoană este diagnosticată cu un anevrism de aortă, este necesar un tratament medical și o monitorizare atentă, inclusiv:
- Faceți controale regulate. Medicul dumneavoastră va efectua mai multe teste de rutină pentru a verifica dimensiunea și creșterea anevrismului. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cât de des trebuie efectuate controale medicale.
- Îngrijirea la domiciliu este foarte potrivită pentru a preveni sau controla afecțiuni, cum ar fi ateroscleroza și hipertensiunea arterială, care au potențialul de a declanșa în continuare un anevrism de aortă.
- Renunță la fumat. Medicamentul și consilierea pot ajuta pacienții să renunțe pentru totdeauna la fumat.
- Controlați hipertensiunea arterială. Pentru a controla tensiunea arterială ridicată, consumați o dietă cu conținut scăzut de sodiu și faceți exerciții fizice regulate.
- Controlați colesterolul ridicat. Pentru a controla colesterolul ridicat, consumați o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și colesterol și faceți exerciții fizice regulate.
- Păstrează-ți greutatea stabilă. Pierderea în greutate este puțin probabil să schimbe cursul anevrismului de aortă, dar poate reduce riscul de complicații dacă pacientul necesită în cele din urmă o intervenție chirurgicală.
- Fii activ. Întrebați medicul dumneavoastră ce tip și cantitatea de exerciții fizice sunt sigure pentru persoanele cu anevrism de aortă. Un tip de exercițiu care este sigur este aerobic. Încercați să faceți activități care vă cresc ritmul cardiac. Faceți exerciții pentru cel puțin 30 de minute.
- Adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă. O dietă sănătoasă pentru inimă include fructe, legume, alimente bogate în fibre, alimente sărace în grăsimi saturate, fără grăsimi trans și sărace în colesterol.
Tratament
Medicamentele utilizate pentru a trata hipertensiunea arterială, cum ar fi beta-blocantele, pot fi utilizate pentru a încetini rata de creștere a unui anevrism de aortă. Dacă aveți colesterolul ridicat, medicul dumneavoastră poate sfătui pacientul să ia medicamente, cum ar fi statine, pentru a reduce severitatea unui anevrism de aortă.
Încercați să nu acumulați colesterol. Colesterolul ridicat nu va face decât să crească riscul de ateroscleroză, care poate exacerba anevrismele și complicațiile aortice, cum ar fi boala coronariană și accidentul vascular cerebral.
Operațiune
Anevrism de aortă abdominală
La bărbați, intervenția chirurgicală este de obicei recomandată pentru anevrismele de aortă abdominală care au crescut până la un diametru de 5,5 cm sau mai mult. La femei, procedurile chirurgicale pot fi recomandate pentru anevrismele mai mici. Decizia de a repara un anevrism de aortă este mai luată în considerare la vârsta mai înaintată a pacientului sau la condițiile medicale care fac operația și mai periculoasă.
Există 2 proceduri recomandate pentru anevrismele de aortă:
- Operațiune de reparație.
- Reparație endovasculară.
Discutați cu medicul dumneavoastră despre beneficiile și riscurile fiecărei opțiuni de reparare pentru a obține cea mai eficientă recomandare.
Anevrism de aortă toracică
Medicul va recomanda o intervenție chirurgicală pentru tratamentul unui anevrism de aortă toracică, pe baza a 3 considerente:
- Localizarea anevrismului de aortă.
- Dimensiunea anevrismului.
- Reparația poate fi recomandată dacă anevrismul are un diametru de 5,5 până la 6 cm.
- Dacă anevrismul de aortă este cauzat de o tulburare genetică, cum ar fi sindromul Marfan.
- Dacă pacientul necesită o intervenție chirurgicală pe inimă, cum ar fi o intervenție chirurgicală de înlocuire a valvei cardiace.
Pentru alegerea procedurilor, intervenția chirurgicală deschisă și reparația endovasculară, rămân cele 2 opțiuni pentru repararea anevrismelor de aortă toracică.
Sperăm că aceste informații ne vor motiva pe toți să adoptăm un stil de viață sănătos echilibrat încă de la o vârstă fragedă.La revedere, domnule Bondan Winarno. Vă mulțumim pentru contribuția extraordinară și pasiunea pentru lumea culinară indoneziană. (FY/SUA)